Jurnal 19

1982260_1418897388369377_1914446521_n

2 august ·

Cu cat incerci sa spui mai multe, cu atat vei fi mai putin inteles…
De ce? Atat numarul tot mai mare al ideilor, cat si cresterea complexitatii ansamblului, aflat in continua reconfigurare, duc la slabirea atentiei sau chiar la pierderea totala a interesului din partea celui care te urmareste.

2 august

Din pseudopsalmi
Cand Sfarsitul se apropie,
Cei faradelege ii grabesc si mai mult venirea,
Inmultindu-si rautatile;
Dar Tu, Doamne, mai inainte de Sfarsit
Adu-ne in inimi Inceputul cel bun,
Fata de care pana acum
Atat de straini ne-am aratat.

1 august

Din cand in cand, ca la un joc de sah, apas pe cronometrul faptelor; dar nu pot decat pierde, pentru ca joc impotriva a insusi timpului…

31 iulie

din Pseudopsalmi

Cu ce ma poate ajuta cel ce nu intelege?
Mai degraba voi grai catre Tine, Doamne, caci aceasta este rugaciunea
Ca omul sa-si vada singuratatea lui
mai veche decat propria-i umbra.
*
Pana si viespile isi fac stupi cu miere
Ce e mai rau de-atat
de la demoni vine.

28 iulie

Culmea fobiei de a toci: sa iei nota 2 cand esti ascultat din propriile tale scrieri…

26 iulie

Valoarea unei intalniri de suflet depaseste prezentul; ea consta, mai degraba, intr-o investitie in viitor.
Pentru ca, daca e sa ne gandim, ce ne ramane din viata pe care am trait-o? Greselile ne dau un gust amar, iar putinul bine la care am reusit sa ne ridicam il uitam.
Numai amintirile placute stralucesc, tot mai lumoinos, in noapte.

19 iulie

… A fi ca un indragostit, insa nu sub blestemul plin de nesiguranta al inrobirii inconstiente de un chip (cat de mult al persoanei reale si cat de mult al propriei tale minti?), ci indragostit in general, avand sentimentul ca toata lumea e a ta, ca poti vedea prin ceilalti si prin tine pana la stele si la cerurile de dincolo de ele
– nu marioneta unei iubiri oarecare, ci canal al dragostei nepartinitoare…

16 iulie

Toate nu există în sine, ci numai pentru semnificații.
Spectatorul e rege; regele-copil.
Actorul nu mai e rege. jocul său este despre cum își performează propriul exit, despre ce semnificații, necesare sau înșelătoare, conștient sau nu, lasă el în urmă.
Obiectele sunt decorul; și ele se schimbă, în funcție de piesă.
Le putem plânge pe toate câte nu mai sunt, numai să nu ratăm ceea ce au încercat ele să transmită…

14 iulie

Intelepciunea lumeasca spune: cauta numai ceea ce-ti face placere si te vei implini. Insa Sfintii Parinti ai pustiei au inteles prea bine ca aceasta cautare a pacerii este un proces ce se va multiplica la nesfarsit, tinzand sa atinga zone tot mai bizare, in vreme ce viata omului nu se stie cat este de finita.
Prin urmare, ei urmau procesul invers: din ce in ce mai putin sau deloc ceea ce e placut, cu scopul dobandirii controlului asupra propriei persoane.

11 iulie

Pe canalul Dunare-Marea Neagra, facut prin sacrificarea atator vieti de martiri si titani ai neamului romanesc, nu se circula ziua, ci numai odata cu lasarea cortinei indoliate a noptii…

9 iulie

– Ce culoare are cerneala ta?
– E ca marea: albastru închis, dar scrie cu verde…

7 iulie

Europeanul simte; pe balcanic sentimentele îl simt – fie ele gregare, melancolice sau înălțătoare. Avantaje și dezavantaje…

6 iulie

Mai întâi a fost omul universal – în evul mediu și în renaștere – atunci ori erai învățat și cunoșteai multe domenii, ori nu erai intelectual.
Apoi, în vremurile noastre a apărut specialistul – persoana care se pricepe numai la un domeniu și deloc la altele.
Și în prezent, specializările ramificându-se atât de mult, angajații au fost nevoiți să asigure, practic, mai multe joburi, diferite – ajungându-se iar la omul universal…

7 iulie

Când o persoană meschină face o faptă măreață fără să fie conștientă de asta, înseamnă că are suflet nobil.

5 iulie

Pe câmpul de luptă al societății dar și în mintea noastră se dau lupte aprige între abordarea copilăroasă și egoistă a vieții și cea matură, între superficialitate și profunzime, între spiritul divertismentului, care își arogă rol de învățător și seriozitatea fără de care evoluția interioară nu e posibilă.

5 iulie

Din pseudopsalmi
Slavit e Domnul ca mi-a aratat nevazutii dusmani dupa ce le-am scapat din gheare si prapastiile cele fara de sfarsit, cand am trecut de ele.

Jurnal 18

10001408_10203331576519130_2025188399_n28 iunie

Despre schimbări
De când apari pe lume crești, punând stăpânire, prin cunoaștere, pe mediul înconjurător și pe tine însuți, întinzându-ți antene și cristalizându-ți-se aripi.
Apoi schimbările vin și taie, puțin câte puțin, din aceste aripi.
Schimbările nu sunt, în definitiv, decât despărțiri și dispariții cu parfum de moarte.
Iar o societate care, sub pretextul noului, impune schimbarea într-un ritm ce-l depășește cu mult pe cel natural, este o societate a morții.

24 iunie

Să ajungem să facem lucruri bune cu adevărat sau măcar să fim în măsură să le recunoaştem atunci când le vedem.

23 iunie

Problema cu marxismul cultural şi cu corectitudinea politică e că trebuie să fii cult ca să nu te afecteze.
Pentru a putea scăpa de bolile sufleteşti trebuie mai întâi să le numim (aşa cum trebuie demascat diavolul), trebuie să le cunoaştem…

21 iunie

Despre șmecherie și manipulare
Un incult care a învățat pe de rost o singură carte poate învinge pe cineva care a citit biblioteci, dar care nu cunoaște la fel de bine cartea în discuție.
Interpretarea literală se poate impune oricând asupra interpretării adevărate, în spirit, deoarece aceasta din urmă presupune cunoaștere, iar cunoașterea tinde a se afla mai degrabă în minoritate.
O regulă (lege) le poate anula pe celelalte dacă se reușește a se impune ca regulă a jocului.

18 iunie

Despre incercari: De ce oare ne plângem atât de mila, de ce nu înțelegem – deși simțim asta și știm, teoretic, despre ce e vorba – ca e ceva fara legătura cu relația dintre noi și ceea ce facem, dintre noi și persoana care se întâmpla a fi implicata, ca e ceva rupt de realitatea faptelor. Dacă ne-ar spune direct: „Salut! Eu sunt o încercare și am venit sa te încerc!”, ar fi mai simplu?

17 iunie

trăiești, nu trăiești,
ai, nu ai,
totul,                                                                                                                                                              orice,
se întâmplă
o singură dată

14 iunie

să nu te superi
niciodată
pe-un animal de pradă

ce poate izbucni
oricând
din orice por

14 iunie

noaptea – stelelor
dimineața – gândurilor
ziua – faptelor
seara – visărilor
dar noaptea – stelelor

14 iunie

agonică victorie

când tot ce-a mai rămas neschimbat
în tabloul acestei străzi
e figura bătrânei florărese

2 iunie

Cărțile – ca viața: unele se încheie prea repede, având foile lipite sau răsfoite fiind de mâini nerăbdătoare, altele te întorc, în cerc, pe unde ai mai fost, iar altele nu se mai termină…

1 iunie

Prea ades e de ajuns un mic zgomot din afară ca să nu ni le mai putem asculta pe cele dinăuntru.

28 Mai

Evanghelia înseamnă, în traducere, ”veste bună”, adică vestea că deținem starea de fericire (cea adevărată și capabilă să transceadă moartea), numai că trebuie să îndepărtăm depunerile nocive care nu ne lasă să o simțim.

26 Mai

Omul, dintr-o dorință instinctivă, după moarte ar vrea să rămână în amintire (a lumii, a cuiva) – măcar numele să-i rămână viu. Dar cum să-ți rămână amintirea când totul până la urmă piere, și lume, și oameni? Cuvintele de pe nisip, nisipul și marea deopotrivă… Singurul loc care să înfrunte veșnicia și unde un nume poate rămâne neșters este numai Cartea Vieții. Ba chiar acolo le avem deja scrise și depinde de noi ca măcar să nu le ștergem?

Jurnal 17

P1130820

25 mai

… Prieteni buni, cum prea ades se-obișnuiește: cât timp împrejurările de viață-i țin alături.

22 mai la 15:26 ·

Trenul
Prin noapte și prin zi trece un soi de tren – nu se vede bine despre ce este vorba exact. Numai că, de vreme ce seamănă a tren, oamenii spun că exact asta este. Și au făcut pe lângă el gări care mai de care mai frumoase, și din gări, orașe. Și de la o vreme au început să-și imagineze că pot merge cu acel tren oriunde doresc, și visau la asta atât de mult încât, dacă cineva se încumeta să contrazică crezul public, era pedepsit sever și reeducat cu răbdare.
Dar tu știi că trenul nu a fost făcut să se oprească vreodată, la fel cum infinitul nu stă la discuție cu numerele, la fel cum noul de o clipă nu înseamnă nimic pentru veșnicie.
Și te gândești că, de vreme ce nu ai fost făcut să fii pasager, înseamnă că ideea este să devii tu însuți tren – sau ce o fi acel ceva…

21 mai la 12:47 ·

Ascetismul creștin este posibilitatea de a câștiga în lume nemurirea mizând pe imposibilitatea de a găsi în lume nemurirea. (Sau a ieși câștigător mizând pe eșecul garantat al găsirii, în lume, a nemuririi).

Este o rejectare în bloc a căutărilor fără sens. Un act de rebeliune supremă.

20 mai la 11:18 ·

Cu toții avem două obiective principale, două țeluri: cel dictat de existența noastră (materială) în lume și cel interior, misiunea noastră personală. Așadar, deși ideal ar fi să ne putem concentra pe un singur obiectiv, acest lucru este, adesea, imposibil, mai ales când ambele sunt stringente – și pot fi astfel perioade îndelungate de timp.
Pe când Arsenie Boca, împreună cu Părintele Stăniloaie, munceau la traducerea acelei supreme simfonii a salvării sufletești, Filocalia, unul din ei, la un moment dat, a remarcat o stare de lucruri care dura fără îndoială de mai mult timp, în acei ani 1947-1948: ”Afară se trage cu mitraliera!”. După care și-au reluat, netulburați, munca de verificare a paragrafelor.

20 mai la 10:33 ·

Nu există onoare într-o luptă pentru niște idealuri care calcă peste alte idealuri sau valori.

19 mai la 18:16 ·

Când ai de ales între două sfaturi sau idei opuse între ele și străine ție, alege-l pe al aceluia care te-a ajutat sau al cărui suflet ți se arată lipsit de interese.

10 mai la 22:33 ·

Despre Eminescu: “Obiceiul lui era că citea cu glas tare ceea ce-i plăcea, mai ales poeziile, și făcea multă gălăgie când scria, se plimba, declama, bătea cu pumnul în masă, era oarecum în harță cu lumea la care se adresa. Îi băteam în perete; el stingea lumânarea și se liniștea, dar era de rea credință și nu se culca. Peste câtva timp, când credea c-am adormit, aprindea din nou lampa și iar începea să bodogănească.” – Ioan Slavici

9 mai la 21:13 ·

Nu a citi simple cuvinte consumabile și a le uita, ci a citi fapte care au fost vii cândva sau se vor întâmpla, recreând greutatea obiectelor sau a ființelor – îngeri, demoni –, a citi ca și cum de acolo ți-ai începe o viață nouă.
A citi și a uita, dar a rămâne cu spiritul scriiturii sau al autorului, cu dobândirea mesajului ultim sau chiar a miracolului construcției pe mai departe.

8 mai la 17:38 ·

Despre pași
1. Apocalipsa intervine atunci când omul nu-l mai întreabă nimic pe Dumnezeu și nici Dumnezeu nu mai are ce să-l întrebe pe om.
Așa cum totul moare fără dialog.
Dialogul este garanția ce dă naștere sau încă mai susține concretul.
2. Întotdeauna un pas îl pregătește pe altul.
Chiar atunci când crezi că e vorba de un pas unic, el tot își pregătește o urmare, e în firea lui.

8 mai la 16:35 ·

Degeaba sunt mici metehnele, dacă atașamentul față de ele e puternic…

6 mai la 19:37 ·

– Sunt un om de știință, dar e mai rău decât dacă aș fi fost subiectiv, pentru că nu văd fapta, ci văd tendința…

1 mai la 19:58

Fie enunțul ”Prețul Libertății e Singurătatea”;
având în vedere că ideea de Libertate nu poate fi separată de aceea de Viitor;
și că Singurătatea se poate traduce prin sentimentul de Inconsistență a prezentului,
Rezultă că ”Prețul Viitorului e acceptarea Inconsistenței prezentului”. Adică răbdarea.

27 aprilie la 12:02 ·

Limba sau naționalitatea nu înseamnă nimic fără limba, respectiv naționalitatea spirituală și sufletească, acelea prin care ne recunoaștem sau nu ne recunoaștem deloc între noi.

23 Aprilie ·

Psihoterapeutică:
Dacă ai avut o copilărie tulburată, vei avea o fobie legată de împrejurările de viață discordante – la fel și dacă ai avut parte de o copilărie liniștită…
Dar dacă te schimbi cu totul (în bine), nimic nu mai contează, nici trecutul și nici astrele.

20 Aprilie ·

O parte a noastră caută să afle zilnic ce s-a mai descoperit din ceea ce de mult există.

20 Aprilie ·

Îngeri îndrăgostiți, fumând
– Unii oameni, autoconsumându-se cu totul, se apucă să consume cuvinte, văduvindu-le și pe ele de sensuri…

12 Aprilie ·

De vei fi vreodată trist(ă), nu uita că sufletul tău pururea zâmbeşte!

 

 

Jurnal 16

11138571_824073920961254_7154647949946490785_nNopţi înstelate cu sori încondeiate… Hristos a înviat!

 

7 aprilie

ascetică în săptămâna patimilor

 

imaginează-ţi că ai săvârşit o faptă teribilă –

orice păcat e ruşinos –

căieşte-te şi apoi bucură-te

că ai surprins câinele înainte să te sperie el pe tine

 

leagă-te la ochi şi mergi prin cameră:

vei descoperi

bunătatea

 

acoperă-ţi gura cu ceva

ca să vorbeşti

prin priviri

 

astupă-ţi urechile

şi toate gurile vor fi

de rai

 

încearcă în fiecare zi să suferi

de amnezia nou-născutului

 

închide butoanele

şi-n lume nu se va mai întâmpla nimic

 

nu te grăbi la masă –

foamea găteşte cel mai bine

 

şi mai ales

nu te mai ruga

la tine însuţi

 

28 martie

Glasul cerşetorului nu este al lui şi nu ţi se adresează ţie; e vorba doar de Vocea de dincolo de lume care încearcă să stabilească o legătură cu lumina de dincolo de tine…

 

28 martie

Basmele ne învaţă că cineva se poate transforma inexplicabil, atât în bine, cât şi în rău. Şi fără această suspendare înţelegătoare a analizei raţionale este impopsibilă convieţuirea, deoarece, la un moment dat, comportamentul fiecăruia dintre noi poate părea pentru alţii inacceptabil.

 

1 aprilie

Chemarea scriitorului adevărat este aceea de a fi un profet: el trebuie să fie în măsură să ilustreze ceea ce ar putea vedea dacă ar fi mai iluminat spiritual decât este, şi aceasta fără să se înşele prea mult…

 

10 aprilie

Nu mă voi teme de cel mare şi puternic:
pe omul slab nicicând nu l-am nedreptăţit…

DSCN1799

(Casa cu “Omul de aramă”, str. Episcop Radu, nr. 29, Bucuresti, statuie de Alexandru Dimitriu)

 

Jurnal de idei la zi 15

wallpaper-716820-e1427273437311– Eseul meu despre “Teoria conspiraţiei” şi ultima revoluţie a apărut şi pe site-ul “gandeste. org”:

http://gandeste.org/general/teoria-conspiratiei-pledoarie-pentru-o-ultima-revolutie/51545

Multumiri, succes!

– Gândurile la zi:

1 Martie la 19:13

Iubirea care grabnic se declară
nu-i din filon de piatră rară
Și uneori o viață ai trăit
fără să știi cât ai iubit

16 Februarie la 19:12

Ce-i frumos din toate punctele de vedere e rar, chiar unic, dar pe de altă parte se manifestă în ipostaze infinite.

7 Februarie la 11:44

Primul și cel mai dificil pas al luptei spirituale nu îl reprezintă alegerea dintre bine și rău, ci lupta cu teoria relativizatoare conform căreia această alegere nu ar (mai) avea temei să se pună.
Dar, odată ce situația acestei opoziții este corect expusă, omul nu mai are decât de ales între a da curs fie chemării sale naturale către noblețea înălțătoare a spiritului, fie violenței oarbe a barbariei sufletești.

4 Februarie la 20:15

Când un lucru iese din circuitul comun devine mai prețios, ca un obiect de muzeu, căpătând valoare de unicat. Dar, pierzându-și valoarea de utilizare comună, în același timp el ajunge inutil din acest punct de vedere.
Paradoxal, nu valoarea lui individuală este ceea ce contează, ci valoarea comună, dată de aplicativitatea curentă în viața socială.

17 Ianuarie

Un bătrân ducea cu el o cârjă; nu se știe când va fi invers…
*
Oboseala te face chibzuit. Și boala, mai ales boala…

16 Ianuarie

”Cavalerul Resemnării renunță la împlinire și se înclină cu toată umilința în fața puterii eterne. Aceasta este libertatea sa.”
Soren Kierkegaard, citat de Vintilă Horia

15 Ianuarie

În autobuz un cerșetor desculți ce-și recita din memorie propriile sale poezii filozofico-religioase, la un moment dat a spus:
”O floare are mai multe vieți, dar omul, numai una” …

1376592_705758652786941_761176125_n

Poezia “Oamenii de zăpadă”, în Fictiuni.ro, Nr. 15/ian. 2015

Oamenii de zăpadă

E o străduță, într-un sat
Cu oameni, totuși, fericiți
Niciunul dintre ei nu e bogat
Dar în credință sunt uniți.

De zarvă și de joc strada răsună
Acolo vezi o altă lume, de copii
Care atât de mult au așteptat să vină
Iarna cu fulgii ei zglobii.

Și într-o noapte răul a venit
Sub formă de suflare glacială
Cât ai clipi, satul a-ncremenit
Cu toată fala lui proverbială.

Dar duhul negru s-a ținut departe
De strada oamenilor de zăpadă
Căci ei, așa stângaci făcuți, în noapte,
Păreau un grup de îngeri la paradă…

http://fictiuni.ro/2015/02/concurs/oamenii-de-zapada/alexandrudan/

 

Jurnal de idei la zi 14

P1010179

7 Ianuarie la 21:40 ·

Decât să alergi la nesfârșit după feluritele himere care te ademenesc, mai bine să întâlnești pe cineva care să-ți arate sau reamintească faptul că nu-ți poți găsi pacea și liniștea decât atunci când renunți cu totul la ele, ca manifestări ale deșertăciunii umanofage.

1 Ianuarie la 16:10 ·

Încă un an nu tocmai înfloritor, dar în care totuși am fost ocolit de nenorociri – ba chiar scos din câteva, deși nu aș fi meritat-o, deoarece sufletul meu se încăpățânează să nu facă ceea ce știe că trebuie făcut, pentru nimeni altcineva decât pentru el însuși.
Poate că în anul care tocmai a sosit voi avea dreptul la încă o șansă…

29 Decembrie 2014 la 00:24 ·

Atât magia, cât și sfințenia, la prima vedere, fac minuni, însă în literatură și în filme este preferată magia, dar aceasta nu presupune lupta pentru virtuți și dobândirea acestora și, prin urmare, nu oferă nici garanția autenticității și veridicității.

25 Decembrie 2014 la 22:06 ·

Sărbătorile există pentru ca să înțelegem că, paradoxal, în orice zi e sărbătoare. După cum și perioadele de post ne spun că, de fapt, toată viața e bine să ne fie un post.
Bucurie veritabilă a vieții – în interior
Refuzul greșelii – în fapte

17 Decembrie 2014 la 22:52 ·

Vindecarea ne-înțelegătorului din naștere:
”Și El a luat niște litere din râul Alfabetului ce curgea prin preajmă,
a modelat repede în palme niște cuvinte
și cu ele a umplut zonele cu funcții deficitare din creierul bolnavului”

Dar și cu pietrele putea El să vindece: ”Ia pietroiul ăsta, dă cu el în fratele tău!”.
Și, greutatea pietrei prevestind concret gravitatea faptei, frații nu numai că nu aruncau,
ba chiar își vindecau până și dorințele.

15 Decembrie 2014 la 12:29 ·

La omul frumos, vorbele obinșuite au o altă melodie
muzica, alte cuvinte,
cotidianul, alte înțelesuri.
el nu plânge și nici nu râde din cauza lucrurilor sau a întâmplărilor,
ci așa cum plouă sau răsare soarele.
Omul frumos, deși trăiește în lume, nu va muri odată cu ea.

11 Decembrie 2014 la 09:46 ·

Ori ești fericit mereu, ori nu ești cu adevărat fericit.
Fericirea (atât cât se vorbi de fericire în această viață finită) este o împletire de stări de spirit. Minunea este atunci când nu te naști cu această capacitate de a le înțelege, dar te schimbi astfel încât să poți trăi fericirea.

P1010219

Despre următoarea mea povestire, ”Ciocnirea legendelor”…

10396304_1458512557739483_5842598939668384447_n”As you sit in your quiet home, surrounded by peace, comfort and civilization… do you, listener, remember those memories… grand and tearful, which still, after hundreds of years, remain now radiant with the brightness of sunlight, and now darkening, like indelible bloodstains… the variegated pages of history.
Can your thoughts, torpid with repose, transport themselves back to the horrors and joys of the past… not straying indifferently from one thing to another which excites your curiosity, but taking a warm and vital interest, as if you yourself stood in the midst of those struggles, now long since fought out… bled in them, conquered or fell in them, and felt your heart beat with hope or apprehension according as fortune smiled or betrayed…
Standing on the heights of history, looking far around the wild arena of human destiny, can you transfer yourself into the well of the past? A life physically buried and decayed, but spiritually inmost, which constitutes the essence and substance of history… Did you ever see history portrayed as an old man with a wise brow and pulseless heart, waging all things in the balance of reason? Is not rather the genius of history like an eternal, imploring maiden, full of fire, with a burning heart and flaming soul, humanly warm and humanly beautiful?
Therefore, if you have the capacity to suffer or rejoice with the generation that had been… to hate with them… to love with them… to be transported to admire, to despise, to curse as they have done – in a word: to live among them with your whole heart and not alone with your cold, reflecting judgement…
… then follow me. I will lead you down into the well. My hand is weak and my sketch humble, but your heart will guide you better than I.
Upon that I rely… and begin”

(Nu, povestirea nu va fi în engleză, deși ideea și atmosfera textului de mai sus se potrivește perfect, povestirea mea este pe specific românesc, va atinge teme inedite care nu au mai fost abordate până acum…).

Pentru amatorii de R.R.Martin, Tolkien, romane de aventuri etc.

 

sursa moto-ului:www.lyricsmania.com/prologue_for_r_r_r_lyrics_turisas.html

Jurnal de idei la zi 13

10644498_344026852425132_8406911616123691739_o

4 dec.

Întâlnirile și schimbările tale semnificative nu au avut loc atunci când crezi tu, ci (poate de mai multe ori) înainte, când nu erai suficient de pregătit pentru ele.

30 noiembrie

Eroii din cărți își pun viața la bătaie, se duc aprige războaie și se ridică rugăciuni disperate numai ca tu, cititorule, să înțelegi de ce o fac, să lupți să te salvezi la rândul tău.

28 noiembrie

Ce este omul? Un sfânt care nu știe că poate fi sfânt…

22 noiembrie

Prietenia este și trebuie să fie un ospiciu: nebunie & înțelegere.
Ori să înțelegem, ori, dacă nu, să manifestăm înțelegere…

21 noiembrie

Facem lucruri pentru a spera și sperăm pentru lucruri.

19 noiembrie ·

Nu iubim la fel. Nu păcătuim la fel.
Adevărata comuniune între noi apare atunci când regretăm cu adevărat ceea ce am greșit.
Doar atunci ne regăsim unul în altul.

18 noiembrie

Cantitatea tinde să sufoce calitatea

Ne-am obișnuit să credem în armonia continuității dintre cantitate și calitate, ca două etape naturale spre perfecționare. În realitate lucrurile nu stau așa: există un război perpetuu, în care de fiecare dată cantitatea, propunând noi și noi elemente ascunse sub masca relevanței, încearcă să sufoce tot rezultatul obținut cu greu, astfel încât la sfârșit să rămână doar mesajul cantitaţii, adică însaşi prezenţa ei goală de conținut.

*

“Orice iubire lumească, fără Dumnezeu, ne leagă, într-un fel sau altul, ne aduce, parţial sau total, în situaţia paraliticului din Capernaum. Doar iubirea Domnului nici nu ne constrânge, nici nu ne stăpâneşte, ci ne eliberează din toate paraliziile noastre. E, cu adevărat, singura iubire care nu ne paralizează!” (Pr. Constantin Sturzu)

Jurnal de idei la zi 12

8 noiembrie la 16:40 · Bucharest ·

Ar trebui să lupți nu pentru ceea ce este, ci pentru ceea ar putea să fie…

5 noiembrie la 01:14 · Bucharest ·

Un împărat avea patru fii: unul se ocupa numai de poveștile altora, altul, doar de cele ale sale, al treilea făcea din poveștile altora propriile lui povești, iar ultimul făcea ca poveștile sale să fie pe buzele lumii întregi…

5 noiembrie la 00:56 · Bucharest ·

Giuvaergii cei mai de seamă sunt greu de găsit: ei își aduc la perfecțiune obiectul muncii, după care îl acoperă neglijent cu orice obiect nevrednic sau chiar cu noroi, imitând astfel fenomenul îmbătrânirii…

2 noiembrie la 12:47 · Bucharest ·

Acea idee cum că, dacă ești învins de un adversar inferior din punct de vedere spiritual, aceasta înseamnă că de fapt tu însuți nu te-ai desprins îndeajuns, până la data respectivei încercări, de starea primitivă din care ai evoluat.
Sau că, până la acea dată, nu ai reușit să găsești formula care să surclaseze spiritul războinic brut și orb al oponentului.

29 octombrie la 18:02 · Bucharest ·

Fie timpul liber evită cu zburdălnicie cărţile, fie cărţile nu vin la pachet cu timpul.

27 octombrie la 01:02 · Bucharest ·

Oamenii lipsiți de imaginație vorbesc prea mult.

26 octombrie la 02:45 · Bucharest ·

Actoria ca stăpânire cu măiestrie a propriilor gesturi, reacții – în definitiv, ca autostăpânire.

23 octombrie la 00:55 ·

Dintotdeauna în lume se cântă iubirea, dar, pe de altă parte, am auzit de curând un glas tânăr care se îndoiește că oamenii ar ști ce este iubirea. Pe cine să cred?

12 octombrie la 21:17 ·

Era săracă: de fiecare dată când i se rupea haina, își cosea peste ruptură câte o inimioară, astfel încât, la un moment dat, ajunsese plină de inimioare…

10 octombrie la 12:44 ·

“A te elibera de credinta ca nu exista libertate inseamna sa fii cu adevarat liber.” Martin Buber
Sau invers:
A te elibera de credinţa ca există libertate [absolută, în lume] înseamna să fii cu adevarat liber…

 

8 octombrie la 16:20 ·

Poveștile mint, tăciunii aprinși nu se pot mânca…
Dar ce contează cu ce e alimentat focul interior?

 

2 octombrie la 16:57 ·

Trebuie, doar, să fim mai răbdători decât timpul. Care, de altfel, e nerăbdător.

 

2 octombrie la 12:55 ·

Există o sumedenie de boli, cele mai multe în strânsă legătură cu inexistența facultății de a iubi.

 

30 septembrie la 17:07 ·

Nu contează că timpul îţi trece prea repede, că lucrurile nu sunt aşa cum ai vrea tu; contează că eşti încă puternic, că puterea sufletească şi seninătatea ce ţi-au fost date depăşesc ca nivel greutăţile şi neîmplinirile prin care a trebuit să treci până acum.

 

21 septembrie ·

Adesea, cine are înțelepciunea să descopere toate datele problemei nu are și înțelepciunea de a alege bine, iar cine are înțelepciune pentru a alege e lipsit, de regulă, de înțelepciunea de a descoperi mai întâi toate datele problemei.

 

21 septembrie la 01:17 ·

Este evident că trăirea iadului la intensitatea maximă e strâns legată de evitarea micilor iaduri zilnice pe care viața ni le oferă.

 

19 septembrie la 15:15 ·

Din cauza mândriei nu-l vedem pe celălalt, nu ne vedem pe noi înșine și nu-L vedem nici pe Dumnezeu.

 

IMG_0134

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 511 other followers