În lupta cu lumea întreagă, decât cu doi-trei aliați, mai bine singur.
***
Din nefericire, pentru oameni conteaza sentimentele despre situatii, şi nu situaţiile în sine.
Ne înrobeste nu acel ceva, ci gândul la acel ceva.
Dar noi putem riposta cu ”gândul la gândul la acel ceva” (conştientizarea).
***
Pentru ca cineva să fie copilul tau, nu trebuie neapărat să-l fi adus pe lume, nici să-i fi dat nastere spirituala, ci e de ajuns să apară de nicaieri dintr-o data si să te cuprindă in brate si să nu-ti mai dea drumul – el e al tau (si deci tu esti al lui…)… eventual iti spune si “tata” sau “mama”… E foarte simplu să fii facut părinte…
***
Depresia, dezolarea, de fapt nu are legătură cu… cauza ei, ci este doar dispozitia pe care alegi sa o adopti, cu sau fara motiv…
***
Putem fi prieteni și să nu avem aceeași opinie și putem avea aceeași opinie fără să fim prieteni…
***
… sentimentul că, fiind o succesiune de „cele mai bune alegeri concret posibile”, viaţa nu poate fi niciodată aşa cum ne-am fi dorit-o cu adevărat. Jumătăţile de măsură sunt excluse, puţinele excepţii fericite nefăcând decât să ascută insatisfacţia.
Singura soluţie: a pune capăt iluziilor şi a trăi, mai degrabă, după regula lui „A da este mai fericit decât a lua”
***
o minune si o binecuvantare este acea stare de dimineața pe care încercăm să o păstrăm cat mai mult timp
o binecuvantare de dimineata este o stare a minunii care ar dori să nu ne mai părăsească
o minune dimineaţa este binecuvantarea ca stare ce nu poate trăi fără noi
O colecţie de gânduri care loveşte direct la ţintă. Reiese investigarea personală, pipăirea. Deasemenea reiese încercarea de a le “traduce” în gânduri inteligibile de către cei din jur. Bună încercare. Şi ca să expun şi eu un gând care reiese din acelaşi gen de căutare marturisesc că sunt într-un impas: Aş vrea să ajut la deşteptare, încerc să scutur oamenii ce dorm, dar am senzaţia că cititorii mei sunt acei ce înţeleg deja, ce nu mai aveau nevoie de cuvintele mele. Iar acei pe care aş vrea să-i ajut nu înţeleg nimic! Pe cine ajutâm noi de fapt ?
Multumesc! Felicitari camaraderesti pentru demersul dvs. E posibil si asta, dar eu zic ca, orice ar fi, merita, mai ales ca nu multa lume face asta. Eu zic ca-i ajutam pe cei care, ca si noi, au auzit de la altii un cuvant, o idee care sa-i puna pe un drum bun in viata…Dar fara acel cuvant, fara acea idee, noi ce ne-am fi facut?
“În lupta cu lumea întreagă, decât cu doi-trei aliați, mai bine singur.”
Spiritele cinice şi exclusiv pragmatice te vor contrazice.
“De ce nu? Nu se ştie niciodată cînd ai nevoie de un scut.”
Erată:
Nu mă încadrez în categorie.
Salut! 🙂 Pai e simplu: se analizeaza pragmatic: fie merita, fie nu merita….
Multumiri, Alexandru V. Dan..