P1010179

7 Ianuarie la 21:40 ·

Decât să alergi la nesfârșit după feluritele himere care te ademenesc, mai bine să întâlnești pe cineva care să-ți arate sau reamintească faptul că nu-ți poți găsi pacea și liniștea decât atunci când renunți cu totul la ele, ca manifestări ale deșertăciunii umanofage.

1 Ianuarie la 16:10 ·

Încă un an nu tocmai înfloritor, dar în care totuși am fost ocolit de nenorociri – ba chiar scos din câteva, deși nu aș fi meritat-o, deoarece sufletul meu se încăpățânează să nu facă ceea ce știe că trebuie făcut, pentru nimeni altcineva decât pentru el însuși.
Poate că în anul care tocmai a sosit voi avea dreptul la încă o șansă…

29 Decembrie 2014 la 00:24 ·

Atât magia, cât și sfințenia, la prima vedere, fac minuni, însă în literatură și în filme este preferată magia, dar aceasta nu presupune lupta pentru virtuți și dobândirea acestora și, prin urmare, nu oferă nici garanția autenticității și veridicității.

25 Decembrie 2014 la 22:06 ·

Sărbătorile există pentru ca să înțelegem că, paradoxal, în orice zi e sărbătoare. După cum și perioadele de post ne spun că, de fapt, toată viața e bine să ne fie un post.
Bucurie veritabilă a vieții – în interior
Refuzul greșelii – în fapte

17 Decembrie 2014 la 22:52 ·

Vindecarea ne-înțelegătorului din naștere:
”Și El a luat niște litere din râul Alfabetului ce curgea prin preajmă,
a modelat repede în palme niște cuvinte
și cu ele a umplut zonele cu funcții deficitare din creierul bolnavului”

Dar și cu pietrele putea El să vindece: ”Ia pietroiul ăsta, dă cu el în fratele tău!”.
Și, greutatea pietrei prevestind concret gravitatea faptei, frații nu numai că nu aruncau,
ba chiar își vindecau până și dorințele.

15 Decembrie 2014 la 12:29 ·

La omul frumos, vorbele obinșuite au o altă melodie
muzica, alte cuvinte,
cotidianul, alte înțelesuri.
el nu plânge și nici nu râde din cauza lucrurilor sau a întâmplărilor,
ci așa cum plouă sau răsare soarele.
Omul frumos, deși trăiește în lume, nu va muri odată cu ea.

11 Decembrie 2014 la 09:46 ·

Ori ești fericit mereu, ori nu ești cu adevărat fericit.
Fericirea (atât cât se vorbi de fericire în această viață finită) este o împletire de stări de spirit. Minunea este atunci când nu te naști cu această capacitate de a le înțelege, dar te schimbi astfel încât să poți trăi fericirea.

P1010219